Îmbisericiţi

PR. DR. MIHAI VIZITIU

PR. MIHAI VIZITIUS-a născut la 9 noiembrie 1938 în satul Buzeni, comuna Băluşeni, Judeţul Botoşani, fiind al doilea copil din cei trei ai soţilor Gheorghe şi Emilia Vizitiu. Clasele primare (I-IV) le-a urmat în satul natal, iar clasele V-VII la Şcoala din comuna Băluşeni. Între anii 1952-1957 a urmat Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ. Este absolvent şi al Liceului Mihai Eminescu din Botoşani.

În perioada 1957-1961 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie (pe atunci Institutul Teologic de Grad Universitar) din Bucureşti.

În data de 23 iulie 1961 s-a căsătorit cu domnişoara Nechita Eugenia, din căsătorie rezultând 3 copii, un băiat, Visarion preot la parohia ”Sf. Parascheva” și profesor la Seminarul Teologic ”Sf. Gheorghe” din Botoșani, şi două fete, Daniela – căsătorită cu preotul Ioan Radu (în prezent decedat) şi Petronela – cadru medical la Stațiunea balneară Bălțătești, căsătorită cu profesorul de informatică Ioan Cracană.

În perioada 1961-1966 a funcţionat ca profesor la Şcoala generală (clasele I-VIII) din satul natal, Buzeni, unde între 1963-1966 a deţinut şi funcţia de director, iar între 1966-1967 a lucrat ca instructor artistic în cadrul Casei de Cultură din Botoşani.

În baza deciziei Mitropoliei Moldovei şi Sucevei nr. 18400/1967 şi a decretului Departamentului Cultelor nr. 17591/1967, în data de 7 ianuarie 1968 a fost hirotonit preot pe seama parohiei Târpeşti, Protopopiatul Tg. Neamţ, unde a slujit până în anul 1971, când a fost solicitat de Centrul eparhial Iaşi să ocupe postul de profesor rămas vacant la Seminarul Teologic – Mânăstirea Neamţ, ca urmare a plecării părintelui profesor Vasile Ignătescu în străinătate, încredinţându-i-se şi postul de preot la parohia Leghin – Neamţ. La Seminar a funcţionat până în 1990, din 1977 deţinând şi funcţia de director al acestei şcoli şi postul de preot II la parohia “Sfântul Nicolae”, Humuleşti. În perioada în care a lucrat la Seminar a urmat şi cursurile de doctorat (trei ani) la Facultatea de Teologie din Bucureşti, în urma cărora, în 25 octombrie 1990, a susţinut examenul aprofundat de admisibilitate, conform procesului-verbal nr.226/1990, iar în urma promovării acestui examen a putut trece la alegerea subiectului şi la redactarea tezei de doctorat. În anul 2002, în urma susţinerii publice a tezei, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Teologie i-a acordat titlul ştiinţific de doctor în teologie, titlu confirmat prin Ordinul Ministrului  Educaţiei şi Cercetării nr. 3570 din 19 aprilie 2002, subiectul lucrării fiind: “Filantropia divină şi filantropia Bisericii după Noul Testament”.

În anul 1990 a ocupat, prin concurs, postul de lector pentru disciplina Noul Testament la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi, reînfiinţată după evenimentele din anul 1989. A fost titularul acestui post din 1990 până în anul 2004 când s-a pensionat pentru limită de vârstă, iar din 2004 îşi continua activitatea în calitate de cadru didactic asociat.

Începând cu data de 1 noiembrie 1998, la solicitarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, s-a transferat de la parohia Humuleşti în preot II la biserica Adormirea Maicii Domnului din Tg. Neamţ, odată cu părintele profesor Ioan Mihoc. Aici a slujit până la 1 sept. 2011 când şi-a încetat activitatea rămânând îmbisericit la această biserică în baza aprobării Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei nr. 8332 din 31 august 2011.

În timpul activităţii a obţinut diferite funcţii administrative şi onorifice. Astfel, în afara funcţiei de director la şcolile menţionate, a mai desfăşurat următoarele activităţi:

Între 1993-2003, şef al Catedrei de Teologie din cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi;

1993-2004, conducător ştiinţific al cursurilor pastorale şi de metodologie didactică, organizate cu preoţii din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei;

-În anul 1996 a fost numit de Înaltpreasfinţitul Mitropolit Daniel în postul de consilier învăţământ şi activităţi cu tineretul în cadrul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, funcţie pe care a deţinut-o până în anul 2009 când a cerut Înaltpreasfinţitului Mitropolit Teofan liberarea din funcţie;

-1998, membru în Comisia de evaluare a programelor şcolare pentru disciplina Religie (clasele I-XII) şi pentru disciplinele teologice de la Seminarele Teologice Ortodoxe;

-Începând cu anul 2004, membru în Comisia naţională pentru învăţământul teologic şi predarea Religiei din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, conform Hotărârii Sf. Sinod nr. 643/2004;

-Din anul 2005, membru în Comisia de evaluare a manualelor de din cadrul Patriarhiei Române, potrivit Hotărârii Sf. Sinod nr. 56 din 2005;

-Membru fondator al Societăţii Culturale „Ion Creangă” – Tg. Neamţ;

-Preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Olimpiada Naţională de Religie, 13-17 aprilie 2004, Botoşani;

-Preşedinte al Comisiei liturgice a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în cadrul căreia au fost alcătuite slujbele, sinaxarele, acatistele şi argumentele pentru canonizarea sfinţilor români din Moldova care au fost canonizaţi în ultimele decenii;-

Preşedinte al Comitetelor de organizare a proclamării unor sfinţi canonizaţi de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei;

-Preşedinte delegat a numeroase Comisii de examinare a tinerilor teologi sau preoţi (capacitate preoţească, definitivat, gradul II, gradul I);

-A efectuat un mare număr de inspecţii la Seminarele Teologice precum şi la profesorii de Religie din şcolile publice laice.

-Preotul Mihai Vizitiu a făcut parte din diferite delegaţii oficiale ale Bisericii noastre participante la întâlniri în străinătate, ca de exemplu: din delegaţia condusă de Înaltpreasfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la Simpozionul “Limba noastră”, Chişinău, 30 august – 4 septembrie 1990; membru în delegaţia B.O.R., condusă de Înaltpreasfinţitul Nestor, Mitropolitul Olteniei, la înfiinţarea Societăţii cultural-religioase “Mitropolitul Silvestru Morariu Andreevici”, Cernăuţi, 5 februarie 1991; membru în delegaţia B.O.R., condusă de Înaltpreasfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, la întâlnirea intercreştină de la Genova – Italia, 12-14 noiembrie, 1999, din delegaţie făcând parte şi Preasfinţitul Ioan Sălăjan, Episcopul Covasnei şi Harghitei; împreună cu Înaltpreasfinţitul Mitropolit Daniel, a efectuat o vizită în Franţa în perioada 15-18 noiembrie 1999, la invitaţia Universităţii Catolice din Lyon şi a Centrului pentru Unitate Creştină “Unité Chrétienne”, cu acest prilej făcând şi o vizită marelui teolog Olivier Clément la locuinţa sa din Paris. De asemenea, a participat la multe simpozioane şi congrese interne cu participare internaţională, la numeroase emisiuni de radio şi televiziune, precum şi la diferite întâlniri cu studenţii (ASCOR), tineri şi pensionari, susţinând conferinţe pe diferite teme religioase.

Preotul Mihai Vizitiu a publicat peste 100 de lucrări: volume de autor, volume în colaborare, volume coordonate, studii, articole, predici şi cateheze, recenzii, comunicări ştiinţifice în cadrul unor simpozioane şi congrese, cronici, evocări ale unor personalităţi bisericeşti, informări şi dări de seamă (ample) anuale, privind activitatea Sectorului învăţământ etc. publicate în revistele: Studii Teologice, Ortodoxia, Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Îndrumătoare bisericeşti, Analele Universităţii “Alexandru I. Cuza” – Teologie, Teologie şi Viaţă, Candela Moldovei şi altele.

Pe parcursul activităţii sale a primit mai multe distincţii:

  1. Iconom stavrofor, rang acordat de Înaltpreasfinţitul Mitropolit Teoctist, 1977.
  2. Crucea Patriarhală Ecumenică, oferită de Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarh Ecumenic, anul 2000.
  3. Crucea Patriarhală, oferită de Preafericitul Teoctist, Patriarhul României în anul 2005.
  4. Crucea Moldavă oferită de Preafericitul Daniel, Patriarhul României şi Locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, anul 2007.
  5. Cetăţean de Onoare al oraşuluiTg. Neamţ, 31 octombrie 2008, la propunerea domnului primar de atunci Decebal Arnăutu.
  6. Crucea Patriarhală, oferită de Preafericitul Daniel, Patriarhul României anul 2009.

PR. PROF. CONSTANTIN VASILESCUPr.-Constantin-vasilescu

S-a născut la 2 august 1939 în Tg.Neamţ, strada Mărăşeşti 115, fiind primul din cei 4 fii ai preotului Ioan şi preotesei Emilia (Vasilescu) Istrati, fost slujitor la biserica Sf. Ilie, Tg.Neamţ, de unde a fost concentrat pe front ca preot militar, până după război când a fost numit preot la Borca-Pîrîul Pîntei, unde a slujit peste 50 de ani (până la pensionare). Şcoala primară (4 clase) a urmat-o la Şcoala veche (Parc), clasele V-VIII la Şcoala Borca iar clasele IX-X la Liceul Tg. Neamţ pe care l-a absolvit în 1956, în urma examenului de maturitate. În anul 1957 a susţinut examene de diferenţă pentru Şcoala de Cântăreţi bisericeşti de la Mănăstirea Neamţ, iar între anii 1958-1960 a urmat Seminarul Teologic-Neamţ, susţinând şi examenul de absolvire.

Între 1960-1963 a urmat Institutul Pedagogic Filologie-rusă-franceză cu examen de diplomă, iar între 1964-1967 Institutul de limbi străine, facultatea de limbi slave, rusă-română, cu examene de diferenţă (6 ani), forma de învăţământ fără frecvenţă. În perioada 1968-1971 a susţinut examene de diferenţă la Facultatea de limbi romanice şi clasice din cadrul Universităţii Bucureşti, specializarea franceză-română, obţinând licenţa în anul 1971.

A lucrat ca profesor la următoarele şcoli: 1963-1964 la Şcoala generală-Oglinzi, predând limbile rusă şi franceză; 1964-1965 la Şcoala generală Vânători II şi centru; 1966-1967 la Şcoala generală nr. 2 – Tg. Neamţ, obţinând şi definitivatul în învătământ; 1968-1979 la Liceul – Tg.Neamţ. În anul 1978 s-a căsătorit cu domnişoara profesoară Elvira Bulugheană, din căsătorie rezultând doi copii, Gabriel, în prezent preot și profesor de religiei şi Ecaterina, profesoară de limba engleză.

Începând cu anul şcolar 1979/1980 a fost numit profesor la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, unde a lucrat până în anul 2001.

În acestă perioadă a urmat şi cursurile Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti,obţinând licenţa în anul 1989.

În anul universitar 1990-1991 a funcţionat ca lector, disciplina limba franceză, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi, de unde s-a retras după încheierea anului universitar, revenind la Seminar.

A urmat cursuri de perfecţionare în specialitate după cum urmează: în 1968 – trei luni la Universitatea Paris-Sarcelles, cu tineri profesori din 11 ţări; Tabără „Connaissance de la France” la Bonneville-Chamonix; Obţine gradul II didactic; Cursuri şi perfecţionări  metodice periodice la Universitatea din Besancon; Excursii de documentare în anii 1973, 1992.

În anul 1980, ziua a treia a Sfintelor Paşti, a fost hirotonit diacon de către Preasfinţitul Adrian Hriţcu, la Mănăstirea Bucium, iar în Duminica Tomei a fost hirotonit preot pe seama Seminarului Teologic-Neamţ, de către Înaltpreasfinţitul Mitropolit Teoctist. În anul 1985 a fost numit în postul de preot II la biserica Adormirea Maicii Domnului din Tg.Neamţ, unde a păstorit până la 15 mai 1995, când s-a transferat la parohia Topoliţa, slujind acolo timp de 8 ani după care a revenit la biserica Adormirea, ca îmbisericit, unde slujeşte şi în prezent.

Preotul Constatin Vasilescu (numele de familie luat de la bunicii săi care l-au infiat) a mai avut 3 fraţi: Nicolae, care a fost asistent medical în Iaşi, medicina muncii decedat; Ioan Istrati, preot la parohia Valea Seacă – Bălţăteşti, în prezent pensionar; Petru Vasilescu (înfiat), inginer geofizician în Ministerul Transporturilor – Bucureşti – decedat.

Pentru întreaga sa activitate didactică şi pastoral-misionară i s-a acordat distincţia bisericească de iconom stavrofor.

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.