S-a născut la 2 mai 1953, în satul Sfântu Ilie, Judeţul Suceava, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei Nicolae şi Aglaia Mihoc, o familie de autentici creştini ortodocşi, care a mai dat Bisericii încă cinci preoţi: preot dr. Vasile Mihoc, renumit profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna” din Sibiu; preot dr. Constantin Mihoc, fost paroh în Berlin, Germania, unde a pus temelia bisericii pentru românii de acolo, şi cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Iustinian Patriarhul” din Bucureşti; preot George Mihoc în Suceava; preot Viorel Mihoc consilier al Înaltpreasfințitului Ioan al Covasnei și Harghitei, slujitor la Borsec şi, apoi, în Suceava, consilier al Înaltpreasfințitului Pimen al Sucevei și Rădăuților, şi preot Dimitrie Mihoc paroh la biserica ”Buna Vestire” din Suceava.
Şcoala generală şi, apoi, liceul le-a urmat în Suceava. După absolvirea liceului s-a înscris, în anul 1973, la Facultatea de Teologie (pe atunci Institutul Teologic de Grad Universitar) din Sibiu, pe care a absolvit-o în anul 1977. În acelaşi an (1977) s-a căsătorit cu doamna Oltea Mihoc ( fostă Gavaziuc).
La 5 decembrie 1977 a fost hirotonit diacon, iar la 6 decembrie 1977 a fost hirotonit preot de către Înaltpreasfinţitul Adrian Hriţcu pe atunci Episcop Vicar la Arhiepiscopia Iaşilor, pentru parohia Bălăceana, Judeţul Suceava, unde a desfaşurat o frumoasă şi rodnică activitate pastoral-misionară.
În anul 1983 s-a transferat la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ în postul de profesor spiritual, deţinând, în acelaşi timp, şi postul de secretar al şcolii, începând şi o frumoasă misiune didactică. În acelaşi timp doamna Oltea Mihoc a fost numită în postul de bibliotecar al bibliotecii seminarului, unde a început o lucrare de reorganizare a bibliotecii, astăzi fiind cea mai de seamă bibliotecă seminarială din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.
Începând cu luna august 1991 a fost chemat să ocupe funcţia de director al Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamţ, funcţie pe care o deţine şi în prezent. Spirit practic, întreprinzător şi cu experienţă didactică, îndată după preluarea conducerii şcolii a trecut la revigorarea procesului instructiv-educativ, aflat într-un accentuat declin după evenimentele din 1989, ca urmare a unei conduceri diletantă şi indiferentă faţă de rolul şi misiunea unei şcoli teologice. Sub conducerea sa, Seminarul treptat, treptat, şi-a recăpătat bunul nume pe care l-a avut, concretizat prin numeroasele premii naţionale şi, mai ales, internaţionale pe care le-au obţinut elevii acestei şcoli, fiind, fără îndoială, cel mai titrat Seminar din cele şase ale Arhiepiscopiei Iaşilor.
Dar nu numai procesul instructiv-educativ a fost în atenţia sa, ci şi aspectul administrativ-gospodăresc. Localul şcolii a intrat într-un proces de recondiţionare. La clădirea nouă s-a mai adăugat un etaj, asigurând cele mai bune condiţii de cazare şi masă pentru elevi, precum şi dotarea şcolii cu mijloacele tehnice necesare unui proces de învăţământ modern.
Una dintre realizările cele mai importante ale părintelui director Ioan Mihoc a fost înfiinţarea Academiei Ortodoxe „Sf. Ioan Iocob de la Neamţ” – centru de spiritualitate şi cultură ortodoxă al cărui director este, în cadrul căreia, anual, au loc diferite întâlniri teologice, şi nu numai, interne şi internaţionale.
De asemenea, pentru orele de sport și pentru destinderea elevilor, prin strădaniile sale, în curtea Seminarului a fost construită o impunătoare sală de sport.
Însă, de departe, cea mai importantă realizare a sa este biserica înălţată în cinstea Sfântului Ioan Iacob, o bijuterie arhitectonică împodobită cu o pictură interioară de o frumuseţe rară, în prezent lucrându-se la pictura exterioară. La înălţarea bisericii, profesorii şi elevii şi-au depus jertfa lor curată. Mai trebuie adăugat şi faptul că şi vechiul paraclis al seminarului a fost împodobit cu pictură interioară.
Între anii 1988-1998, concomitent cu activitatea de la seminar, a fost şi preot paroh la parohia „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Vînători-Neamţ.
În anul 1998 Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, pe atunci Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, l-a solicitat ca, împreună cu preacucernicul preot consilier Mihai Vizitiu, să slujească la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Târgu Neamţ, unde slujeşte şi în prezent, având şi atribuţiile de paroh.
În anul 2006 a fost ales membru în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Iaşilor şi membru în Adunarea Naţională Bisericească, iar în 2010 a fost reales în cele două organisme deliberative, precum şi în Consiliul Naţional Bisericesc. Pentru activitatea sa cu totul meritorie a primit următoarele distincţii bisericeşti:
a) rangul de iconom stavrofor în anul 1992;
b) „Crucea Moldavă” – acordată de Preafericitul Daniel, Patriarhul României şi Locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, în 2007;
c) ”Crucea Patriarhală Ecumenică” – acordată de Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, în anul 2000.
d) „Crucea Patriarhală”, oferită de Preafericitul Daniel, Patriarhul României anul 2009.
e) „Crucea Sf. Dosoftei” oferită de Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei în 8 august 2015.
Are o frumoasă activitate cultural-teologică şi educativă atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional, fiind şi un bun vorbitor de limbă germană, organizând în cadrul Academiei „Sf. Ioan Iacob” simpozioane, întâlniri teologice, istorice ,tabere naţionale şi internaţionale etc. la care participă diferite personalităţi remarcabile din ţară şi din străinătate.
Părintele director Ioan Mihoc este coautor la volumul ,,Două secole de învăţământ teologic seminarial” (1803-2003), Editura Trinitas, Iaşi, 2003, a publicat studii şi articole în volume colective şi reviste, şi mai ales, prin strădania sa deosebită, a făcut posibilă cunoaşterea personalitătii Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ, prin apariţia mai multor volume despre viaţa, activitatea şi opera acestui sfânt român.
Tot la iniţiativa sa, Seminarul Teologic de la Neamţ are o revistă de cultură, „Întru lumina lui Veniamin Costachi”, în care publică profesori, elevi şi diverse personalităţi ale culturii române.