Însemnari

  1. Pe o Evanghelie tipărită de Şerban Cantacuzino în 1682 la Bucureşti, în timpul mitropolitului Teodosie, scrie:

“Această svântă Evanghelie am răscumpărat noi preotul Vasile și cu soțo (soția) mieu (mea) Maria, Mateiu cu soție seu (sa) Măriuța, I Ilie cu soțo  (soția) seu (sa) Etimie (Eftimia) și Ion cu soțu (soția) seu (sa) Ana. Am dat trei lei ca să ne fie pomană sufleteloră noastre și coconiloră noștri și a părințiloră noștri și tot neamul nostru. Noi cât ne-au ajuns putinţa deci ne rugăm lui Iisus Hristos să ne prim(e)ască sufletele noastre în (îm)părăție cerului unde sont veseli sufletel(e) drepțiloră. Alta noi eu Iliescu Ion și Mateiu învoim și dăm această svântă Evanghelie în mâna preutului Vasilie ca să fie e (ea) unde va fi și elă, iară cine să va scula ca să o ia de la dânsul să fie blăstămat de Dumnezău și de maica precistă și de toți svinții. Altă această carte spun tătarei că a luat-o din Țara Românească că de n-ar fi fu(ra)tă din țara noastre nu ar fi adus la noi pentru ca să aude de scos și este (dez)robită (vezi I. Caproșu) din robie d(e) a trie (treia) oară și au vinit un tătar și am răscu(m)părat(o) / luna mai 30 de zile, anul de la facerea lumii 7225 “(adică 1717 n.n.)

Este cea mai veche însemnare de pe o carte de cult din fondul bisericii Adormirea și cea mai veche însemnare dintre toate însemnările de pe cărțile de cult ale tuturor bisericilor din Tg. Neamț.

Pe pagina 175 care menționează ”de câte Evanghelii se află orânduite într-această Sfântă Evanghelie”, în partea de jos a paginii se află următoarea însemnare: ”Erod diacon (ierodiacon n.n.) Ion Nastasie”.

Analizând caracteristicile literelor din această însemnare, am costatat că acestea sunt identice cu acelea ale literelor din însemnarea mare referitoare la răscumpărarea Evangheliei, ceea ce ne arată că această însemnare a fost scrisă de un diacon, al cărui nume este menționat și care, până în prezent, este cel mai vechi diacon cunoscut, care a slujit la biserica Adormirea  (1717).

2.Tot pe această  Evanghelie se mai află următoarea însemnare:

“Să se știe de când s-a cutremurat pământul, marți seara în săptămâna cea luminată la 2 ceasuri și ½ din noapte martie 26 vleat 7298, iar de la Hristos 1790.”

                        Semnează “Ierei Teodor de la Adormi(rea) Precistei”,

3. Potrivit unei însemnări făcută de preotul Nicolae Gheorghiu se menționează că:

Pe cotorul de argint (Evanghelia a fost ferecată în argint, dar astăzi aceste coperți de argint nu mai există) era scris:

“Matei argintar Noficu. Această Sfântă Evanghelie făcută la Adormirea Precistei de Ștefan Velea ctitor – 1810 – Andronache Ionică – Todirică – greci”.

4. Alte însemnări făcute de preotul Nicolae Gheorghiu pe această Evanghelie:

– “La 5 decembrie 1935 a încetat din viață Grigore Hanganu mare sprijinitor al bisericii și prieten al I. P. S. S. Nicodim și P. S. S. Grigorie”. Spre știință Pr. N.G. (Nicolae Gheorghiu)

– “În timpul războiului 1941-1944 această Sf. Evanghelie a fost ascunsă în pădure la Mitocul Bălan, comuna Crăcăoani, Județul Neamț, de la martie 1944 până  în noiembrie 1944 – ca să nu fie furată. A fost ascunsă de mine la văduva Elena Ștefan Ilioi, o bătrână din parohia mea plină de credincioși, refugiată și ea acolo – orașul a fost evacuat – iar biserica rămasă în știrea Maicii Domnului -.

Subsemnatul am evacuat toată averea bisericii în casele mele din satul Agapia -. În timpul evacuării orașul era evacuat – pustiu – iar tunurile băteau peste oraș – frontul de 2 km. dincoace de satul Oglinzi. Maica Domnului ne-a păzit și pe mine și pe cărăuși. O parte din odoare le-am ascuns în pământ în șura caselor mele din str. Petru Rareș nr. 6. Le-am găsit toate. Eu am fost refugiat în Dâmbovița și Curtea de Argeș – Pitești – etc.

Ec. Stavrofor – sub-protoereu, paroh Ec. N. Gheorghiu”  30. I.1945

5. Pe Evanghelia tipărită de Șerban Cantacuzino în 1682, ultima filă, cu titlul “Evangheliile Sfântului Maslu” se scrie începutul fiecărei Evanghelii, duminica sau sâmbăta când se citește în timpul anului și evanghelistul de la care a fost luată, iar la sfârșit este menționat numele celui care a scris: “Vasili sin preotulu Ioan Adam am scris, 1825, aprilie 2”.

6. Pe un Penticostar – manuscris – (date despre acest document a se vedea la capitolul Manuscrise vechi) se află următoarele însemnări:

Predoslovie:

“Cade-să a ști că această STRĂSTIERĂ s-au scrisă di pe un izvod străstieră a sfinții sale părintelui Pahomie de la Unsa (Delaunsa) care scrie întrănsul că-i tipărită în Țara Românască în zilele lui Necolai Voevod, care s-au fostă tipărită în București fiindă tiparnică (tiparnic) popa Stoica. Și l-amă scris în zilele prealuminatului Ioan Constantină Voevod în a doao (doua) domnie ce au venită Domnu în Țara Moldovii din Țara Românească, și fiindă în scaunul Mitropolii Sfinția sa kir Nechiforă Mitropolii Sucevii și a toată Moldovalahie. Și l-am scrisă eu Constantin Dascălul cu toată cheltuiala me care l-amă văndută (cu n.n.) doisprezece lei preutului de la Storești, care iaste în pomenire pentru sufletulă său. Dată de monahul călugărașul ca să-i fie pomenire în veaci. Mărire și laudă lui D(u)mnezeu, în veacii veaciloră. Amină.

Vlet (anul n.n.) 7250 (adică 1742 n.n.) mai, 17 zi (dnă).”

            Pe aceeași pagină se continuă cu următoarea însemnare:

            “Această sf(î)ntă carte ce se cheamă Penticostariă l-a cumpărat Elisafta starița de la sfânta mănăstire Topolița ca să le fie a sfintei mănăstire în veaci.

Însă să se știe că cu prețul ce grăisăm să-l cumpere, neavându bani să dea dacă l-am gătat, iar eu l-am văndut călugărițelor de la Topoliță ca să fie a mănăstirii în veaci neclătit (neclintit n.n.)

Scris-am eu Radu(ot) de la Boiște”

Analizând grafologic aceste ultime cuvinte ” Scris-am eu Radu(ot) de la Boiște”, se ajunge la concluzia că ele nu aparțin autorului manuscrisului.

 Pe acest  Penticostar, manuscris, este consemnat și numele celui ce a scris:

“Constantin Dascălu precum am aflată pe această Pintecostară amă scrisă. Necolai, Iordachie, 7250 (adică 1742 n.n.) martă 15 zile.”

Manuscrisul cuprinde o a doua predoslovie care are următorul conținut:

”Cade-să a ști că această sfântă Pentecostară s-au scris în zilele prealuminatului domnu Ioan Costantină Voevod, în a doao domnie ce au vinită în Moldova și fiincă mitropolită sfinția sa chir Nichiforă mitropolitul Sucevii și a toată Moldovlahie. și l-am scris după un izvod Pintecostareă carele era a Jorăi și tipărit cu toată cheltuiala în zilele Domnu Ioan Costantin Băsărabă voevod. Şi mitropolit fiindă Teodosie Țărăi Romănești care scrie întrănsul că s-au tipărită în sfânta Episcopie de la Buzău de Mitrofan episcopul carei era vlet (la anul) 7209 (1701 n.n.). Și l-amă scris eu Costantină Dascălul cu toată cheltuiala me și cumă s-au aflată într-acel  Pentecostară așe l-am scris și eu și l-amă văndută (cu n.n.) doisprezece lei preutului de la Storești care iaste în pomenire pentru sufletul său dată de monahulă călugărul ca să-i fie pomenire în veaci. Mărire lui D(u)mnezău în veacii veaciloră amină.

            Vlet (anul n.n.) 7250 (1742 n.n.) mai 17 zile.

Această sfântă carte ce se cheamă Penticostară l-am cumpărat molitvasa (rugătoarea n.n.) Elisafta starița de la sfânta mănăstire Topolița ca să fie a sfintei Mănăstiri în veaci. Însă să să știe că cu preutul ce grăisăm să i-l facu neavăndu bani să de (dea n.n.), iar eu l-a(m) văndut călugărițelor de la Topoliță”. Cu privire la stareţa Elisafta de la Topoliţa a se vedea mai pe larg la pr.dr.Mihai Vizitiu in articolul:”Numele unei stareţe de la mănastirea Topoliţa, menţionat pe un manuscris din veacul al XVIII-lea”, publicat in ziarul Lumina, ediţia de Moldova, pagina 3A, vineri 29 martie 2013.

Pe coperta față, interior, se află scris:

”Costantin preut, Ghiorghi preut, Ion preut, Ștefan preut, Vasile preut, Niculai vlădică: XC (Hristos n.n.) să vă pomenească, let (anul n.n.) 7282 (1774 n.n.). Pe colțul copertei dreapta sus: ”Să să știe că am scris eu preut Man(ole?) aceasta”. Cine şi de unde era acest Niculai Vladică  nu ştim. În listele cronologice ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române, alcătuite de părintele prof. dr Mircea Păcurariu, astăzi academician (Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol 3, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române 1981, pp.513-547), nu se găseşte, pentru perioada respectivă, nici un ierarh cu numele Nicolae. La fel în listele lui Nicolae Iorga (Istoria Bisericii Ortodoxe Româneşti, ed. a II-a, vol. II, Bucureşti, 1932) nu se află în veacul al XVIII-lea nici un arhiereu cu acest nume. Este posibil ca mănăstirea să fi fost vizitată de vreun arhiereu străin cu acest nume, şi care a fost însoţit de preoţii menţionaţi, unul dintre ei, Manole, făcând însemnarea respectivă. Menţionăm că la mijlocul secolului al XVIII-lea Mănăstirea Topoliţa era un aşezământ important monahal, bine organizat, cu o obşte numeroasă şi cu o existenţă istorică de peste 200 de ani.

Pe coperta spate, interior, se află următoarele însemnări:

”Întru tine maică cu osârdie sau (se repetă propoziția dar cu litere mai mari și culoare mai deschisă n.n.). Semnează ”Filotei Iermonah let (anul n.n.) 7281 (1773 n.n.) ap(rilie), 2”.

”Vasilie (numele este scris ca o semnătură n.n.) preut la Ieș, let (anul n.n.) 7289 (1781 n.n.) mai 27. (La n.n.) mănăstire Topolițe săntă (sunt n.n.) niște căl(u)g(ă)rițe. (Eu n.n.) preut Vasile am scris, di la Boiește: Cine are minte multă are și nebunie; Cine se grăbește pe urmă să căiește”.

Pe același manuscris se află și următoarea însemnare, mult mai mare:

“Întru Hristos iubiți și mai mari și cinstiți sfințiilor voastre presfințiții arhierei și sfințiilor voastrea preacuvioși egumeni și preoți ermonași (ieromonahi n.n.) și preoți lumeni (de mir sau de parohii n.n.),  monași (monahi n.n.) și clirici mireani și toate mădulările a sfintei Besereaci, carii mănecați și privegheți la sfintele și d(u)mnezeieștile rugi, de la unulă D(u)mnezău carele în sfânta Troiță este proslăvită cu plecăciune și cu dragostea smerenie(i) rog pre sfi(n)ţiiloră voastre și altora tuturoră, milă tare, viață înfrumușățată cu toate roadele sufletești să vă dăruiască.

Iar eu cu umilință vă rugămă, înștiințare făcândă cum a la acestu dumnezăescu lucru fiindă și eu ostenitoriu cu scrisul condeiului multe poate înlunecături voi fi făcută, unele pentru osteniala și treaba scrisorii, unele pentru schimbatulă sloveloră, la altele n-oi fi plininită cuvăntu cu slovele; altele pentru multa osteneală fiindu-mi fire îngreunată nu le voiu fi prinsă veste ci le voi fi trecută. Iar sfințiiloră voastre și dumnavoastră acestea lunecări să nu le defăimați, nici să fiu ocărâtă din rosturile sfințiiloră voastre, ce cu inimă bună și blagoestivă îndreptați, căci om păcătos și nevrednică săntă și pătimași în multe feliuri lipsită că pentru slăbăciune a firii care nu lasă nici pre un omă a rămâne fără greașală. Căci eu amă fostă ca cela ce s-au băgat pre o scândurea în luceulă (luciul) mării de s-au purtată de valurile mării și în multă vremea s-au chinuită și cu multă greu s-au văzută la margine eșită și precumă dorește cerbul de izvoarăle apeloră celoră reaci căndu-i foarte însătată așa au dorită și sufletul mieu ca să agi(u)ngu la sfărşitulă acestei sfântă carte cu scrisul, ce precumă amă putut cu nevoinţă amă lucrată şi am scris-o. Ce va rog să mă ertati ca şi voi să dobăndiți erătăciune de la pre puterniculă D(u)mnezău, a căruia dară (dar) și măilă (milă) să fie cu toți în veaci amină.

Care scrie într-această Pintecostară ce-amă scris de pe dănsul că-i tipărită cu osteneala sfințiile a lui Mitrofană ep(i)scopul de Buzeu.

Costantină Dascălulă ș(i) fii mei Necolai și Iordachie. 7250 (adică 1742 n.n.) martă 15 zile”.

7. Pe un Minei pe luna octombrie tipărit la 1786, în timpul voevodului Alexandru Ipsilanti, cu binecuvântarea și cheltuiala mitropolitului Grigorie al Ungrovlahiei și prin osârdia episcopului Chesarie al Râmnicului, se află însemnarea:

            “Să să știe de căndu a dat un omăt foarte mare, s-au început di(n) noiemb(rie) 8. (S-au) întroenit nuaptea la anu 1794” Nu este semnată.

8. Pe un Liturghier tipărit cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi în timpul voevodului Scarlat Calimahi, tipărit la tipografia Mitropoliei din Iași la anul 1818:

“Acest Liturghier iaste a preutului Ioan sin preotul Dimitrie 1831, aprilie 4.”

Tot pe acest Liturghier, pe ultima filă, scrie:

            “Să să știe de când au răposat ta(tăl) meu preutu Dimitrie nembrie (noembrie) 17, s-au îngropat 18, 1828 și la ianare (ianuarie) 26 au răposat preutu Ioan Adam și s-au îngropat 28. Erei Ioan 1829.”

Pe coperta a doua a acestui Liturghier:

            “Această liturghie este a preotului Ioan sin preot Dimitrie. La anul 1826 martie 24. Să să știe di când m-am hirotonisit preut.”

9. Un Tipicon tipărit în timpul domnitorului Scarlat Calimahi, prima domnie, binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi la tipografia Mitropoliei din Iaşi, în anul 1816, se află următoarele însemnări:

            – “Acest Tipicon este a biserici Maici Domnului, Adormirea ce iasce hramul biserici de aice din Târgul Neamțului.                  

Ierei Dimitrie 1821”.

            – “La anul 1864 luna aprele în 14 zile, în oarele 3, s-au aprins multe case și dugene (dughene n.n.), arsă și beserecile dar beserica Adormirea cu desăvârșire find (fiind) de lemn “Iacob Mihailescu Iconom .”

10. Pe o Panihidă, tipărită cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi la Iași în 1821 se află însemnarea:

            “Această sfântă carte este a bisăricii cu hramul ci să cinstește și să prăznuiește Adormirea Maicii Domnului și cine o va înstrăina niertat să fie de IC (Iisus) XP (Hristos) și de maica Lui”.

                                                                                    ”Ioan Stanovici 1845 feb. 9”

–          Pe pagina din stânga se află un pomelnic ce cuprinde 26 de nume

11. Pe un Liturghier tipărit în vremea lui Veniamin, în tipografia de la Iași în 1818.

“La anu 1826 au răposată vălădica (vlădica n.n.) di Romană mai 15, fiinde și eu în Iasu pentru daru preoției care am văzute și patru a(r)herei adică Veniamin și Melete di la Hușu și Ioniche de di la Botoș(a)ni și vlădicu di la sfântul Sp(i)ridonă  Vărlaamă.”

Însemnarea este fără semnătură, dar cred că este, vorba de Ioan, fiul preotului Dimitrie mort în anul 1828, conform unei însemnări de pe un Liturghier tipărit în anul 1818 (vezi poziția 9).

Asupra acestei însemnări se impun câteva precizări:

În legătură cu vlădica răposat precizăm că este vorba de Gherasim Clipa Barbovschi, episcop între 25 martie 1803-15 martie (nu mai) 1826.

Cei patru arhierei menționați au fost:

– Veniamin Costachi, fost episcop de Huși.

– Melete, este vorba de Meletie Lefter episcop în perioada 27 martie 1803 – 26 mai 1826.

– Ioniche de la Botoșani. Este vorba de Inochentie (nu Ioaniche), mitropolitul de Iliupoleos care a fost și egumen al Mănăstirii Popăuți (Botoșani) 1815-1840. Era român de origine, născut în Iași, dar în acea vreme Mănăstirea Popăuți era închinată Patriarhiei din Antiohia, de aceea apare ca mitropolit de Iliupoleos (conform Mihai Vizitiu, Istoria bisericilor ortodoxe din Botoșani: Biserica Sf. Nicolae – Popăuți, biserica Sf. Gheorghe, biserica Uspenia, teză de licență – manuscris – 1961 p.14).

 – Varlaam de la Sf. Spiridon, este vorba de Varlaam Cuza. (conform N. Iorga, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. II, p. 233).

 

12. Pe o Cazanie

“M-am apucat di cetit la dechem(brie) 20 și am sfârși(t) de cetit la ghenar 15 1826. Ierei Ioan Adam”.

13. Pe un Prohod din timpul lui Alexandru Dimitrie Ghica, voevod din Țara Românească, tipărit cu binecuvântarea episcopului Chesarie al Buzăului, în 1836:

                                    “Paroh Ioan Dimitriu 1872, ghenarie.”

”Acest sfând Prohodul Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos este a me Ioan Dimitriu….(şters…) ”

14. Pe o carte Slujba Învierii, tipărită în 1833, cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi, la Mănăstirea Neamț:

“Această sfântă cărticică este a me iscălitul, dăruită de la socrul meu iconomul Ioan Teodor, ce au fost liturghisetore la biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Târgul Neamțului unde și eu mă găsesc leturghisitor, spre a sa pomenire. Iar cine ar îndrăzni ca să o înstrăinezi această carte să fie sub blestemul Maicii Domnului IC (Iisus) XC (Hristos), și pentru ca este a me drept am iscălit spre știința tuturor.”

                                                “Iacob Mihăilescu Iconom”.

15. Pe o carte ce cuprinde evangheliile din săptămâna patimilor Domnului numită Filadră:

“Această sfântă Tretadie cu toate evanghelili trebuincioase de la începutul săptămânii a sfintelor patimi a Mântuitorului nostru IC XC (Iisus Hristos n.n.) este am supiscălitul, 1849 mar(tie) 18 Iacob Mihăilescu Iconom.”

 

16. Pe un Liturghier (Dumnezeieștile Liturghii), tipărită în 1845 la Iași, cu binecuvântarea mitropolitului Meletie, în vremea domnitorului Mihail Sturza, se află următoarele însemnări:

– “La anul 1852 luna mart în 30 zile au picat Paștile. Si mai nainte cu o zi, adică de la 29 mart și până la 12 aprile au urmat iarnă foarte cumplită și geroasă. Și am însemnat, (au) murit multe vite.”

                        Nesemnat, dar cred că e scris de pr. Iacob Mihăilescu

-“La anul 1855, luna 4 zile noemb(rie), la patru ceasuri de noapte turcești, s-au născut fiul meu Costachi, luminându-să cu sfântul botezu tot la zisa lună noembre în șasă zile, duminică sara la vecernie. Naș i-au fost D (Doamna n.n.) paharniceasă Maria Dani (Danu), și am însămnat spre știință.                                                                                                           

Iacob Mihăilescu Iconom”.

-“Anul 1860, luna ionei (iunie n.n.). La 28 acestei luni s-au născut fica mea și la 29 s-au luminat cu sfântu botezu numindu-să Virigina (Virginia n.n.). Naș i-au fost sfânt sa (sfinția sa n.n.) maica Singlitichia Gama de (la) sfânt (sfânta n.n.) Măn(ăstire n.n.) Varatecul.                       

                                                                  Iacob Mihăilescu Iconom”

17. Pe un Minei pe luna decembrie, tipărit la Neamț în anul 1846 scrie:

“Acest mineiul al lunii lui decembrie, împreună cu celelalte unsprezece, este hărăzit la Paraclisul cu hramul Sfântului Marelui Mucenic Dimitrie de la Spitalul fondat de Sfintele Mănăstiri Neamțul și Secul în Târgul Neamțului. Și cine va îndrăzni a-l înstrăina să fie supt neblagoslovenie Maicii Domnului și a Sfântului Dimitrie. Anul 1852 octobrie 4.”

            Semnează (ca o ștampilă) “Neonil arhim. și stariț.”

18. Pe un Apostol din 1851 din vremea lui Neonil se află scris:

“Acestu sfântu Apostolu s-au dăruitu di mine Vasili și soția mea Iona Bodaproste bisericii Adormirea Maicii Domnului dinu Târgu Neamțu spre pomenirea noastră și a tot neamul 1875 agustu 8.”

19. Pe un volum, Viețile sfinților pe luna martie, tipărit cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin, în timpul domnitorului Scarlat Alex. Calimahi, la M-rea Neamț, în 1813:

“Această carte este dăruită de părintele Gorgonie din monastirea Neamțului la biserica Adormirea Maicii Domnului din Târgu Neamțului, spre a sa pomenire la anulu 1871 (prima însemnare)”

“Această carte este dăruită de către sfin(ția) sa par(intele) Gorgonie monahul din Mon(astirea) Neamțului la biserica Adormirii Maicii Domnului din Târgu Neamțului spre vecinica sa pomenire, 1872 feb(ruarie) 15. Gorgonie monah” (a doua însemnare).

20. Pe Viețile sfinților pe luna august, tipărită cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin în 1825, în tipografia Mănăstirii Neamț:

– “Această carte, Viețile sfinților pe luna augustu, s-au dăruit sfintei biserici Adormirea Maicii Domnului, din orașu Neamțu, anul 1894, april 12. Păr(intele) Apostolescu.”

– Pe ultima pagină scrie: “Și eu subsemnatul am citit pe această charte și tare multu m-am folositu. 1876 septemvri I (1) Chiriacu Petrescu.”

21. Pe un Idiomelar, tipărit cu binecuvântarea mitropolitului Sforonie Miclescu la Mănăstirea Neamț în 1856:

“Dată de mine sfintei beserici Adormirea Maicii Domnului din Targu Neamțu Ghe Livitschi (1)877 maiu.” (A fost consilier în Consiliul Comunal al Târgului Neamț în anii 1868 cu numele de Iorgu, 1869 (Iorgu) 1870 (Iorgu), 1871 (Gheorghe-Iorgu-Livitschi).

22. Pe volumul Viețile sfinților pe martie, tipărit la Neamț în timpul starețului Silvestru arhimandrit în 1813:

“Dăruit bisericii Adormirea de monahul Partenie, 1872, februarie 15”.

23. Pe un Penticostar tipărit la Neamț în 1848:

 ”Acest Penticostar s-au hărăzit Paraclisului de la (O)spitalul fondat de Sfintele mănăstiri Neamțu și Secul din Târgul Neamțului, cu hramul Sfântului marele mucenic Dimitrie, iară cine va îndrăzni a-l înstrăina să fie sub neblagoslovenia Maicii Domnului și a Sfântului Mucenic Dimitrie 1853, martie 26” (este aplicată ştampila mănăstirilor Neamţ şi Secu).

24. Pe o Sfântă Evanghelie tipărită la Neamț în anul 1845, cu binecuvântarea Mitropolitului Moldovei Meletie, pe copertă, se află următoarea însemnare:

            “6-XI-982. Vecernia se reface?”

            Semnează + Teoctist (Este un autograf original al Mitropolitului Moldovei și Sucevei).

25. Pe o carte, Ceaslov, tipărit cu binecuvântarea Mitropolitului Moldovei Iacov în 1797, la Iași.

“Să să știe de când s-au născut cel întâiu copil al meu Niculai, la anul 1860 luna ianuarie în 12 spre 13 noaptea la 9 1/2oră. Al său părinte D(Dimitrie?) Andriescul Diaconu și maica sa Elionora.”

”Știu(t) să fie când mi s-au născut al treilea fiu cu agiutoriul lui Dumnezeu în ziua de 28 septembrie sara (seara n.n.) la orele 11, vineri spre sâmbătă, anul 1862” (Scrisul aparține tot diaconului Andriescu n.n.).

”La anul di la XC (Hristos n.n.) 1818 luna lui februarie 10 zile, la cinci ceasuri din noapte au răposat tatăl meu ierei (preotul n.n.) Gheorghe întru împărăția cerului, și au rămas maica me cu doi feciori și cu patru copile ce au rămas supt stăpânirea Precistii…(şters…) cu Neculai sin prezvitera Zoița…(şters…) cu fiii mei”.

26. Pe un Liturghier din anul 1860, tipărit în timpul domnitorului Alexandru Ioan I (Cuza), cu binecuvântarea mitropolitului Sofronie Miclescu, la Mănăstirea Neamț:

“Această sfântă liturghie s-au oferit de mine bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din urba Neamțu spre pomenirea mea și a neamului meu. Rog deci pe toți părinții preoţi ce se vor servi cu ea la serviciulu divină se nu se îngreuește a pomeni și numele semnate mai în urmă, ca și Dumnezeu să pomenească pe sfinția lor în împărăția sa cea cerească, pe care dea Domnulu ca se o dobândim cu toţii, amin. Theodot Simionescu monahu anul 1868, Mart (mai?) 7. Sfânta Mănăstire Neamțu (până aici este scris cu caractere latine). VII: Teodot monah, Samoil monah și tot neamul lor Răposații: Maria, Teodora și tot neamul lor ” (această ultimă parte este scrisă cu caractere chirilice).

27. Pe un Minei al lunii mai, tipărit la Neamț în 1846, ultima copertă, scrie

“16 noaptea spre 17 mai,ziua sâmbătă, a început a ploua așa că sâmbătă noaptea a inundat jumătate din oraș, de nu se știa ce este, retrăgându-se la pădure pe deal. În anul 1930 luna mai 18 zile.”

28. Pe o Evanghelie tipărită la Neamț în anul 1845 (aceeași pe care se află autograful mitropolitului Teoctist) se află următoarele însemnări:

– “Piatra fundamentală s-a pus la biserica de la cimitir în ziua de 14 septembrie 1934. Sfințirea s-a făcut la 5 iulie 1953 de  I. P. S. Mitropolit Sebastian. Liturghia s-a făcut afară fiind f. f. (multă) lume. Prima Sfântă Liturghie în biserică s-a oficiat în ziua de 12 iulie 1953 de subsemnatul care am pus temelia bisericii, fiind președintele Comitetului A. Grigorie pe atunci vicar al Sf. Mitropolii Iași. Tocmai era o secetă mare. S-a făcut decuseară priveghere cu litie și rugăciuni pentru ploaie și Dumnezeu a dăruit ploaie și a veselit fața oamenilor și a pământului. 12 VII 953 Preot Nicolae Gheorghiu, paroh Adormirea Tg. N.”

– “Să se știe că sâmbătă 12 iulie 1969 a încetat din viață preotul Pantelimon Grigoriu de la Hangu – pensionar – suferind de amândoi ochii și amputat un picior. Fiul său preotul Constantin Grigoriu a urmat în locul meu la biserica Adormirea, eu fiind pensionar la 74 de ani. Preot Nicolae Gheorghiu 14 iulie 1969.”

29. Pe un Minei pe luna august tipărit la Neamț în anul 1847, ultima filă, este scris:

            “Totul trece’nastă lume,

Ca și roua de pe flori,

Amintirea doar (un fel de semnătură) rămâne

Ca ceva nemuritor.

Cântăreț pensionar, Constantin Vasilescu, 23 august 1942.”

30. Pe o Evanghelie din anul 1912 se află următoarele însemnări:

            -“La 24 februarie 1943 a murit doamna Maria Motoc, o foarte bună credincioasă, fostă instituitoare.”

            -“La 4 martie 1943 a murit Mărioara Theohari ultima fiică – necăjită – a  înmormântat-o  asistența publică.”

            – “Costică Lazăr (A Lăzăroaiei) moș Neculai cu barbă mare albă, a murit subit – înmormântat sâmbăta la 11 dim(neața)  la 17 mai 1952. Un foarte bun enoriaș.”

            – “Spre știință. În timpul războiului 1944 în ziua de Duminica Mare, 4 iunie 1944, am venit la bis. Adormirea – din refugiu – Bezdead Dâmbovița și am găsit în biserică doi preuți confesori de armată – pentru a face slujbă – orașul fiind evacuat.

Ec. N. Gheorghiu

Pr. Ioan T. Dulcu                    

Com. Belinț jud Timiș –(…neînțeles) Pr. Remus Olariu  Com. Prisaca, jud. Severin, of.p. Zăgujeni.”

– “În ziua de duminică 29 decembrie 1946 a cântat în biserica Adormirea la Sfânta Liturghie corul catedralei Sf. Ioan Domnesc din Piatra Neamț condus de D-l Alexi Vasile. Cor foarte bun – lume cât a încăput în biserică. Prezent D-l Avadane – Președintele Căminului Cultural județean etc. Pr. N. Gheorghiu.”

– “Sâmbătă 12 iulie 1969 a încetat din viață Părintele Pantilimon Grigoriu de la Hangu, tata părintelui paroh C-tin Grigoriu de la Adormirea Tg. Neamț, venit după mine. Pr. N. N. Gheorghiu la 74 ani. Pensionar.”

– “Dascălul C-tin Vasilescu a murit la 92 de ani, la 20 mai 1981. Fost dascăl la Nemțișor 10 ani, la Sf. Ilie Tg. Neamț 40 de ani, la Adormirea 20 de ani – cele mai frumoase calități. Pr. N. N. Gheorghiu.”

31. Pe coperta de argint (spate interior) a unei Evanghelii de la jumătatea secolului al XIX-lea, pe margine scrie:

“Această C(sfântă) Evanghelie s-au ferecat cu cheltuiala monah(ului) Pafnutie Grecul și s-au afierosit la paraclisul de la Ospitalul C(sfintelor) Mr(mănăstiri) Neamțul și Secul din Târgul Neamțului pe vremea precuviosului Arh.(imandrit) și stareț chir Neonil. 1852 octombrie 20.”

Această copertă îmbracă astăzi o Evanghelie nouă, tipărtă la București, cu binecuvântarea Prefericitului Teoctist Patriarhul B.O.R, în anul 1991, Editura Institutului Biblic și de Misiune al B.O.R.

32. Pe aceeași Evanghelie, tipărită la București în 1991, citim:  “Insemnare”

“Cu ajutorul Preasfintei Treimi, afost resfințită Biserica «Adormirii Maicii Domnului»  din Tg. Neamț, azi, 18 octombrie 1998, de către I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei și Bucovinei și I.P.S. Mitropolit Petru al Basarabiei, înconjurați de un mare sobor de preoți de mir și monahi, în prezența unei muțimi de credincioși.

Binecuvintează, Doamne, pe cei care iubesc frumusețea casei Tale.

 

† Daniel                                                           † Petru al Basarabiei”.

al Moldovei și Bucovinei

33. Pe un alt exemplar din Evanghelia, tipărită la Bucureşti tot în 1991, cu coperte emailate şi cu pietre:

            ,, Această Sfântă Evanghelie mi-a fost dăruită, mie personal, de p.c. ierom. Serafim Grigoraş, fost             intendent al I.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei, iar eu am dăruit-o, din toată inima, Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Tg. Neamţ, unde am avut bucuria să slujesc împreună cu distinşii mei colegi şi fraţi în preoţie, părintele director al Seminarului Teologic-Neamţ Ioan     Mihoc şi părintele prof. Vasile Ignătescu, începând cu luna decembrie 1998.

                        Pr. Mihai Vizitiu, lector univ. la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi. 15 august 2002

 

34. Pe aceeaşi Evanghelie:

            ,,Binecuvintează, Doamne, această parohie misionară («Adormirii Maicii Domnului») din Tg. Neamţ, preoţii, enoriaşii şi binefăcătorii ei, ca să aducă laudă slavei Tale prin cuvânt şi faptă, prin   lucrarea misionară şi bucurie duhovnicească!

+ Daniel

                                                                                    Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

                                                                                    Tg. Neamţ, 28 decembrie 2003”

 

35. Pe aceeaşi Evanghelie:

            ,,Binecuvintează Doamne pe preoţii şi credincioşii Parohiei Adormirea Maicii Domnului din T. Neamţ spre a cunoaşte drumul spre Tine pentru slava Numelui Tău şi pentru mântuirea sufletelor lor! 

                      + Teofan

                        14 iulie, 2008                                                  Mitropolitul Mold. şi Bucovinei”

 

36. Pe o altă Evanghelie, tipărită la Bucureşti în anul 2001, cu binecuvântarea Preafericitului Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

            ,,Consiliul Local al oraşului Tg. Neamţ, conform hotărârii nr. 123 din 04.12.2006, acordă titlul de „Cetăţean de Onoare al oraşului Tg. Neamţ” Preacucernicului Părinte profesor Ignătescu Vasile, pentru contribuţia generoasă oferită Bisericii Ortodoxe Românești de-a lungul celor 55 de ani de activitate.

Decernarea titlului „Cetăţean de Onoare al oraşului Tg. Neamţ” se va face în cadrul festiv la Biserica Adormirea Maicii Domnului în data de 10.12.2006.

                      Tg. Neamţ. Semnăturile

 

37. Pe un Apostol (Bucureşti 1774), din satul Păngărăcior, jud. Neamţ.

            ,,L-au dat giupănul Dumitraşcu băcal cu ai săi, la sfânta biserică ce să prăznuiaşte Adormire Precistii, din Tîrgul Neamţului.”( După 1774)

                                                Citat din Însemnări de pe manuscrise şi cărţi vechi din Ţara Moldovei, un   corpus editat de I. Caproşu şi E. Chiaburu, vol. II(1751-1759) Casa Editorială Demiurg, Iaşi 2008, p.232.

            Este posibil să fie Dumitraşcu a lui Gheorghiţă care apare între birnici în recensământul populaţiei Tg. Neamţ 1774, poziţia 51.

            38. Pe cartea Viețile Sfinților pe luna aprilie (1816?) tipărit cu binecuvântarea Mitropolitului Veniamin.

”Anul 1869, ianuarie 4 am fostu pe la Neamț”

”Aceasctă carte iaste a dumisale Vasăli Zugrav Siliman”.

39. Pe un Evanghelistar – tipărit cu binecuvânrarea Mitropolitului Veniamin, la Iași, în 1826.

”Această sfântă carte, tipicul sfintelor Evanghelii este a bisericii Adormirea Maicii Domnului din Târgul Neamțului…(şters…) și am scris eu preotul Ioan Adam ca să să știe și să nu să înstrăineze”.

40. Ceaslov mare – tipărit cu binecuvântarea Episcopului Râmnicului Neofit, în București, la anul 1801.

”Acest Ceaslov mare a fost dăruit bisericii Adormirea de regretatul enoriaș Ioan Avărvarei – fost bun enoriaș. Paroh preot Niculae Gheorghiu, iunie 8, 1958, Tg. Neamț.

41. Minei pe luna martie – tipărit cu binecuvântarea Mitropolitului Ungrovlahiei, Grigorie, la Râmnic, în 1779.

”Într-această carte am cetit și eu. Let (anul n.n.) 1802”.

Semnătura este distrusă de cari.

42. Catavasier (pe note) de D. Suceveanu.

Pe coperta acestei cărți.

”Această carte fiind a fiului subsemnatului, acum mutat din viață, numitul Ștefaniu Ioan, s-au dat bisericii cu hramul  Adormirea Maicii Domnului din urba  Neamțu, prin săturința domnului Alecsandru Popovici și a domnului Georgi Vasiliu psaltul (scris pisaltul n.n.) bisericii, pentru vecinica pomenire a menționatului meu fiu. – 1876, genarie”.

43. Kiriacodromion – tipărit cu binecuvântarea Mitropolitului Veniamin, 1840.

”Acest sfânt Kiriacodromion ….(șters…)pentru care m-am subscris și ca …(șters…) să se roage și pentru mine, ca și eu mai de dimineață m-aș fi rugat pentru fiecare, spre a căpăta iertarea datoriilor către Veșnicul și Milostivul Dumnezeu pe care de ne-am învrednici cu toții să aflăm pace și odihnă sufletului dimpreună cu toți slăviții Sfinții Săi cei ce I-au bineplăcut din veac +Amin +Amin +Amin.

Astăzi, vineri, 10 martie, anul mântuirii 1894, în orașul Neamțu, Str. Bariera Fălticeni, Mihail Iftime Popovici”.

                        Urmează semnătura.

 

 

ÎNSEMNĂRI

de pe obiectele de cult ale bisericii Adormirea Maicii Domnului

 

1. Pe un sfânt disc:

            ,,Acest sfânt vas s-au afierosit la B(biserica) Sf. Gheorghi din Târgu Neamţului di Vasili Popa Blanar, soţul(soţia) Safta Dimtrachi(Dimitrachi), Sfetcu, soţul Maria Zoiţa, Dimitrie Frosina.”

                        Însemnarea este făcută pe talerul Sf. Disc, dedesubt. Pe piciotul Sf. Disc se află următoarea însemnare:

            ,,Acestă sfnt potir s-au afierosit B(bisericii) S(Sfântul) Gheorghi de Vasâli Mitachi Dimitriu:1829”

                        Este posibil să fie o îmbinare de sfânt disc cu piciorul unui sfânt potir.

2. Pe o icoană a Maicii Domnului cu pruncul în braţe, ţinut pe mâna stângă:

            ,,1856 de Costachi Diftivar Zugrav”.

3. Pe o cruce de metal şi lemn sculptat de pe sfânta Masă:

            ,,Această S( Sfântă)cruce şi icoana Maicii Domnului şi Testamentu s-au dăruit de   M(monahul) Gargonie la Biserica S.(sfânta) Adormirei  M.(Maicii) D.(Domnului) din Tărgu Neamţ   1874 sep(tembrie) în 14.”

                        Mai este imprimată şi următoarea inscripţie: ,,Reparată prin stăruinţa Pr. N. Gheorghiu       de Pr. Gr. Hogea de la Bis.(erica) Sf.  Nicolae Ţuţuieni Tg Nţ. dec.1935”.

4. Pe o cruce mare de metal şi lemn de pe Sfânta Masă:

            ,,Această Sf. Cruce s-a făcut de poporănii bisericii Adormirea din Tg. Neamţu şi cu ajutorul P.lui             (preotului)Grigorie Hogea după stăruinţa părintelui paroh al bisericii Adormirea Econom Nicolae Gheorghiu în anul 1939”.

5.Pe o altă cruce de metal şi lemn de pe Sfânta Masă:

            ,, Donată de Elena şi Dr. Romulus Roşiu, Medic veterinar, Tg. Neamţ 1948”.

6.Pe un sfânt Potir se află următoarele nume: ,,Iconom Stavăr, Mihail, Ştefan,Gherasim, arhimandrit,        Necolae …(şters…) 1840 april” Pe cupă Sf.Potir are 4 medalioane de formă ovală pe fiecare fiind imprimate una din următoarele imagini: Răstignirea Domnului, Invierea Domnului, Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul. Pe piciorul cupei (suportul) are tot 4 medalioane, rotunde, mai mici, pe fiecare dintre ele fiind imprimate câte un evanghelist.

7. Pe o icoană a Maicii Domnului cu pruncul, cu dimensiunile de 1m/0,66, probabil de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, se află semnătura pictorului ”Vineamin Zugravu”. Conform pr. prof. dr. Mircea Păcurariu (op. Cit. vol. II, p. 628) în secolul al XVIII-lea, ”un zugrav moldovean a fost călugărul Veniamin, fiu al protopopului Velișco de la biserica Albă din Iași și frate cu episcopul Amfilohie al Hotinului, care, în anul 1763, învăța zugrăvia în Lavra Pcerska din Kiev, la călugărul Vartolomeu, iar în 1769 pleca într-o călătorie de studii în Italia, iar de acolo, probabil, la Muntele Athos”.

Este posibil ca acest monah, Veniamin, să fie cel care a pictat frumoasa icoană de la Adormirea.

8. Pe o icoană a Sfântului Nicolae, 0,98/0,58 m, se află datele: ”1824 Feb(ruarie). Iconom Dimitrie: Maria: Alecu”.

9. O icoană reprezentând Învierea Domnului, îmbrăcată în argint, are imprimat anul 1876 şi următoarea    însemnare (cu caractere latine) ,, Dăruită de L. Theodoru la Bs.(biserica n.n.) Adormirea din Neamţ”. Dimensiuni 0,20/0,14 m.

10. Icoana Sf. Apostol Andronic, 0,21/0,15) m., cuprinde însemnarea: ”Această icoană s-au dăruit bisericii Adormirea din Neamţ de preot Gheorghe Bejan. 1898 ianuarie 28”.

11. Icoana Cuviosului Antonie cel Mare, 0,21/0,15 m., are însemnarea: ,,Această icoană este dăruită bisericii Adormirea Maicii Domnului din Trg. (Târgu) Neamţu de preotu George Bejan, 1892 ianuarie 28. 17 ianuarie 1890 m-am hirotonit preot di mereni (mireni). G. Bejan”.

12. Pe ferecătura de argint a icoanei Naşterea Domnului, provenită din şcoala de Agapia (jumătatea sec. al XIX-lea): ,, Donată de Ecaterina şi Neculai I. Adam, epitrop, 1936”.

13. Pe icoana Sfântului Nicolae, spate, scrie: ”Biserica Adormirea Tg. Neamţ. Această sfântă icoană a fost             pictată de regretata profesoară Ştefania Balilescu din Câmpulung Muntenia şi îmbrăcată în argint cu cheltuiala bunului creştin şi epitrop Frițescu, soţia sa Elena şi fiul lor Dragoş, după stăruinţa preotului paroh, Iconom Nicolai Gheorghiu 1939”.

14. Pe icoana Mântuitorului binecuvântând, spate, este scris: ”Adormirea Tg. Neamţ. Iulie 1939. Această icoană este pictată de regretata profesoară Stefania Bolitescu şi argintată de bunul creştin Vasile Timişescu din Humuleşti şi soţia sa Ileana, după stăruinţa părintelui paroh Nicolae Gheorghiu”.

15. Pe ferecătura de argint a icoanei Sf. Nicolae (sec. XIX) se menţionează: ”Donată de familia I.C. (Ion Chisencu) anul 1974”.

PRECIZARE: Ioan Chisencu a fost epitropul bisericii Adormirea. El a mărturisit că această icoană a descoperit-o în casă sub pardoseala de lemn, după care i-a făcut ferecătura de metal argintat.

16. Pe ferecătura de metal a icoanei Învierii Domnului, provenită din sec. XIX, se află însemnarea:           ,,Dăruită de L. Theodoru la bs. (biserica Adormirea din Neamţ.”

17.Ferecătura de argint a icoanei Adormirea Maicii Domnului are imprimat pe ea, ca o parafă, cuvintele:   GH. OPINCARU  ARGINTAR PIATRA N. iar  pe acest cant, are anul 1927. Icoana provine de la şcoala Agapia.         

18.  Pe ferecătura de argint a icoanei Maicii Domnului, provenită, de asemeni, de la şcoala Agapia, se află scris: ,,V. I. Sorea cu soţia sa Ioana”.

19. De asemeni, pe ferecătura icoanei Sf. Spiridon (sec XIX), provenită de la biserica arsă în 1864, se află scris: ”Aristiţia pentru sănătate, ajutor, iertarea păcatelor ei”. 

Pr. dr. Mihai Vizitiu

Lasă un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.